Operațiunea Torța și consecințele sale - Ediția nr. 33 (două bancnote și patru timbre)

Descriere

Revista contine:

- doua bancnote: BIRMANIA si JAPONIA (ALIATI);

- patru timbre: doua timbre GERMANIA RECUPEREAZA REGIUNEA SAARLAND si doua timbre PROPAGANDA PENTRU APARAREA NATIONALA;

Invazia anglo-americana din nordul Africii si-a avut originea in Conferinta Arcadia, organizata la Washington la sfarsitul anului 1941 si inceputul anului 1942, si in intalnirile de la Londra din vara urmatoare. Liderul sovietic Iosif Stalin facea presiuni asupra Aliatilor sa deschida un al doilea front, in timp ce restul liderilor politici dezbateau cea mai buna strategie de a-i infrunta pe nemti. Americanii au sustinut ideea de a mobiliza un numar mare de trupe in Marea Britanie pentru a efectua un atac asupra continentului in 1942 sau 1943.

Pe de alta parte, britanicii erau adeptii unei invazii in nordul Africii, care sa asigure scena mediteraneana pentru interesele lor. Decizia americana de a lupta impotriva japonezilor dupa ocuparea insulei Guadalcanal din Pacific a facut sa prevaleze strategia britanica. In cele din urma, misiunea combinata a fost denumita „Operatiunea Torta“ si a fost condusa de generalul Eisenhower, comandant suprem al Aliatilor pe Frontul de Vest al Europei. Sub presiunea premierului lor, britanicii au propus ca termen-limita pentru operatiune data de 7 octombrie. Americanii au recomandat 7 noiembrie, datorita disponibilitatii unor ambarcatiuni mai potrivite.

Au existat discrepante si cu privire la alegerea locului de debarcare. Britanicii pariau pe coasta mediteraneana a Africii de Nord, pentru a inlesni inaintarea catre Tunisia. La randul lor, americanii optau pentru coasta atlantica a Marocului, deoarece se temeau de opozitia fortelor franceze de la Vichy, de o reactie ostila a dictatorului Francisco Franco in Spania si de un contraatac al nazistilor in Gibraltar. Cu toate acestea, generalul Eisenhower a fost de acord cu britanicii si primul plan pe care l-a stabilit s-a bazat pe debarcari simultane pe ambele coaste, dar niciodata mai departe de Alger.