O călătorie a explorării naturii umane

Trăim vremuri în care violența este la tot pasul. Buletinele de știri și titlurile de ziare abundă în informații despre războaie, crime, abuzuri si agresiuni de tot felul. Toate aceste relatări mediatice sunt o oglindă a societăților umane. Pe lângă faptul că mulți oameni  își manifestă concret pornirile violente, audiențele din mass-media confirmă faptul că violența prezintă interes și curiozitate. În special în rândul celor cu educație minimală sau medie din societatea românească, oamenii par a prefera să urmărească senzaționalul și informațiile despre violență decât știrile pozitive, culturale, educaționale sau științifice care manifestă interes doar din partea oamenilor cu educație superioară. Această carte îmbină cele două moduri de a vedea lumea. Prezintă violența sub toate formele ei dar o face într-o manieră riguroasă, științifică, documentată. Ai parte de educație făcută cu informații care pe alocuri sunt desprinse din cărți polițiste sau anchete judiciare. Este o călătorie a explorării naturii umane prin tehnici și experiemnte psihologice care fascinează

Te naști sau devii violent ca urmare a modului în care ai crescut?

Violența a făcut parte din toate etapele istorice. Dar iși are ea cauzele în biologie sau în circumstanțele de mediu? Te naști așa sau devii violent ca urmare a modului în care ai crescut? Iată întrebări esențiale la care cartea încearcă să ofere răspunsuri făra a se considera însă deținătoare de adevăruri absolute. Este ființa umană fundamental bună sau fundamental rea? Freud privea violența ca pe un instinct primar.  Astăzi, conceptul de violența și-a expandat limitele. Se referă și la intenția de a provoca un prejudiciu nu doar la fapta concretă. În trecut, o plamă dată unui copil făcea parte din educație iar azi un astfel de gest poate duce la pierderea privilegiilor parentale.  Cartea face diferența conceptuală fină între termenii de violență, ostilitate, furie, mânie și studiazâ relația dintre violență și impulsivitate.

Tipuri de violență

Prima tendință este să punem semnul egal între conceptul de violență și violența fizică, cea care se referă la bătăi, împingeri, aruncare de obiecte către alte persoane. Dar conceptul este mult mai larg. Există violență domestică, sexuală, colectivă, autoviolență, psihologică. Violența psihologică se referă la dispreț, denigrare, umilire, insultă, bârfă, izolare socială. Deși făptașii nu le percep așa, aceste situații fac parte dintr-un spectu al violenței chiar dacaă nu presupun contact fizic de niciun fel.

Violența impulsivă și cea premeditată.

Cartea face diferența între violența impulsivă și cea premeditată. Cea impulsivă este viscerală, are manifestări fiziologice vizibile și reacții emoționale pe când cea premeditată are multă planificare și conștientizare. Un exemplu de violență premeditată ar fi răzbunarea. Impulsul violent este studiat și în relație cu nivelul testosteronului. Steroizii anabolizanți au un impact asupra comportamentului violent. La fel și sindromul premenstrual la femei. Consumul de alcool și droguri se află de multe ori la baza violenței. Gelozia obsesivă și delirantă  dintre partenerii de viață poate duce la comportamente violente de ambele părți. Prin imitație cel abuzat devine abuzator într-un ciclu al violenței. Tot în acest context intim poate exista violență acceptată consensual precum în cazul parafiliilor printre care sadismul și masochismul.

Violența la locul de muncă și în scoală

Odată cu revenirea ,post-pandemie, la birou au crescut cazurile de violență la locul de muncă, denumită și mobbing. Poate fi vorba de violență între egali, pe orizontală, în care ambii sunt violenți pentru a se decide dominanța. Mai potate avea loc violență psihologică pe verticală în care șefii își abuzează subalternii sau aceștia din urmă se aliază pentru a înlatura sau desabiliza un manager. În scoală bullyngul nu înseamnă doar agresiune fizică ci și calomnii, insulte. Minciuni menite să umilească și să excludă social. De multe ori chiar liderul face asta. În vremurile acestea în care internetul a devenit un mod de interacțiune a aprut cyberbullyngul, o practică prin care se urmărește hărțuirea online, anonimă, care sporește dificultatea identificării autorului.  Vârstnicii sunt, de asemeni, o categorie de oameni care fie pot abuza emoțional fie pot fi victimele abuzurilor fizice ori  economice. Acestea din urmă se referă la înșelătorie, furt ori falsificare de semnături.

Cartea este scrisă într-un limbaj accesibil publicului larg dar își păstrează în același timp si caracterul academic menit să îi confere cititorului un plus educațional

Cezar Laurențiu Cioc

Consilier psihologic